România nu e în stare să absoarbă banii europeni puși la dispoziție pentru infrastructură. Vezi unde greșesc politicienii

Într-o declarație dată portalului g4.media, directorul general al Organismului Interimar pentru Transporturi, Cătălin Costache recunoaște faptul că România a pierdut doi ani în procesul de absorbție, iar suma accesată până la ora aceasta este foarte mică.

„ La momentul acesta pe axele de transport ale Programului Operațional Infrastructură Mare gradul de absorbție este de 27%, echivalentul a 1,35 miliarde euro dintr-o alocare de 5 miliarde euro (în actualul exercițiu bugetar – n. red.) Lucrările mari se realizează în lunile de vară, începând din mai. Grosul absorbției este în perioada octombrie – decembrie, atunci vin facturile din vară”, a adăugat acesta explicând, astfel, suma mică decontată către CE în primele 6 luni din acest an.

Programul Operațional Infrastructură Mare a demarat oficial odată cu exercițiul financiar 2014-2020, însă România a început să atragă bani din acest program abia din toamna lui 2016 și mai are 4 ani la dispoziție pentru a ajunge la un grad de absorbție de 100% (în exercițiul financiar precedent, România a absorbit doar 73,5% din fondurile europene destinate dezvoltării infrastructurii de transport). Pentru a atrage cât mai multe fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, autoritățile de la București au aprobat încheierea de contracte a căror valoare să depășească alocarea financiară primită de România de la Bruxelles.”

În cadrul aceluiași material,  Directorul General ne explică și unde greșesc politicienii. Ei promit lucruri neadevărate și încearcă scurtarea proiectelor, găsirea unor rezolvări forțate, ceea ce duce de fapt la o îngreunare și la mărirea timpului de execuție:

”În România nevoia de dezvoltare a infrastructurii este imensă. Oamenii doresc o autostradă și atunci politicienii promit o autostradă. De multe ori am zis că durează 10 ani de când ai ideea și până ajungi să tai panglica pe acea autostradă. Și o mare parte din acei ani sunt în partea de pregătire a proiectului. Asta nu îi împiedică pe politicieni să promită și pentru a livra se fac scurtături. Politicienii, în general, doresc ca studiile de fezabilitate să se facă în 3-6 luni, maximum un an, dar nu mai mult. Asta în practică are ca efect o pregătire foarte proastă a proiectelor, deficitară. Nu analizezi cu atenție problemele de mediu, problemele de arheologie, de relocare de utilități etc. Aceste scurtături au un cost: se plătește mai mult și se așteaptă mai mult. Este tocmai inversul a ceea ce s-a dorit”, a explicat Costache.”

Desigur, și noi în Mogoșoaia știm pe pielea noastră ce înseamnă proiecte mari de infrastructură ce sunt proiectate, dar nu sunt realizate. Se fac mai mult de 10 ani de când s-a proiectat prima dată podul care să traverseze centura și nici măcar nu putem avea speranță ca va fi gata anul viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.